Contabilitate | Fiscalitate | Salarizare

Noutati contabilitate | Stiri fiscalitate

Cât îl costă pe angajator majorarea salariului minim brut pe economie?

Autor: Conta Conect
noiembrie21

salariul minim

Poporului român îi place să facă haz de necaz și acest lucru l-a ajutat de cele mai multe ori să înfrunte cu zâmbetul pe buze vremuri mai puțin însorite. Când știi că iarna va bate la ușă, iar prin ferestre și buzunare va bate vântul te gândești „unde-s vremurile-acele…/Cu salarii garantate?/Rezolvăm probleme grele…/(De cuvinte-ncrucișate)” (Ioan Bălan).

În mod clar și legiuitorul s-a gândit la buzunarul cetățeanului și la iarna pe care toți o anunță că va veni cu surle și trâmbițe tocmai în decembrie (!) și a decis că a venit momentul să dispună majorarea salariului minim brut pe economie.

Astfel, prin Hotărârea de Guvern nr. 871/2013 privind salariul minim brut pe țară garantat în plată în 2014 publicată în Monitorul Oficial nr. 703 din 15.11.2013 s-a decis că începând cu 1 ianuarie 2014 salariul minim brut pe economie să crească de la 800 la 850 lei. Putem încadra decizia legiuitorului în categoria noutăți legislative pentru anul 2014! Și aceasta nu este singura, pentru că majorarea salariului minim brut pe țară se va face în două etape: prima de la 1 ianuarie 2014 când se mai dau câte 50 lei la fiecare salariu minim brut și a doua de la 1 iulie 2014 când acesta va ajunge la 900 lei! Practic, acest salariu va crește de la 800 lei cât este acum la 900 de lei la jumătatea anului viitor!

Rețineți căaceste creșteri salariale au fost calculate de legiuitor pentru un program complet de lucru de 168 de ore în medie pe lună în anul 2014. Cele două măriri salariale vor stabili o plată orară diferită a angajatului pentru 2014. Concret de la 1 ianuarie 2014 acesta va fi plătit cu 5,059 lei/oră,  iar din 1 iulie 2014 cu 5,357 lei/oră.

Reprezintă un succes această decizie? Ce avantaje aduce pentru angajator și pentru angajat? Cine are de câștigat și cine are de pierdut?

Pentru a putea răspunde la aceste întrebări cred că ar trebui să facem un exercițiu de imaginație: să presupunem că suntem în data de 1 ianuarie 2014, dată de la care este obligatorie majorarea salariului minim brut pe țară la suma de 850 lei.

Ce are de făcut angajatorul de la 1 ianuarie 2014?

În primul rând, are obligația de a asigura cel puțin plata sumei de 850 lei angajaților, pentru că, dacă nu va respecta acest lucru și va încadra personal cu un salariu minim sub cel legal, va suporta amenzi de la 1.000 la 2.000 lei. Fapta de nerespectare a dispozițiilor legale va fi considerată contravenție.

În al doilea rând, angajatorul trebuie să știe că dacă s-a decis prin Hotărâre de Guvern majorarea salariului minim brut pe țară, el nu poate negocia și nu poate stabili cu angajații săi salarii sub acest prag. Fiind angajator se presupune că se va supune deciziei legale și are obligația de a garanta fiecărui angajat al său plata unui salariu brut lunar de cel puțin 850 lei. Rețineți că aveți obligația de a plăti acest salariu minim brut dacă angajatul vine la muncă în cadrul programului de lucru, chiar dacă este în imposbilitatea de a-și desfășura munca din motive neimputabile lui. Dacă angajatul este în grevă, prevederile de mai sus nu se vor aplica!

Al treilea lucru pe care fiecare angajator trebuie să îl facă este să aducă la cunoștința salariaților faptul că salariul minim brut pe țară a fost majorat la 850 lei. Salariul este unul dintre elementele de bază ale unui contract individual de muncă. Potrivit Codului Muncii, angajatorul trebuie să informeze angajații dacă se modifică un element esențial al raportului de muncă. Angajatorul se consideră că și-a îndeplinit obligația de informare în momentul în care salariatul semnează actul adițional la contractul de muncă.

De obicei, orice modificare a unui contract de muncă se face prin acordul părților prin negociere finalizată cu încheierea unui act adițional. În cazul de față nu suntem în fața unei negocieri, ci a unei excepții de la regulă, este o modificare unilaterală impusă de modificările legislative privind majorarea salariului minim brut pe țară.

Angajatorul va fi împovărat și cu anumite demersuri birocratice care vin la pachet odată cu majorarea salarială stabilită prin lege. Astfel, fiecare angajator ar trebui să raporteze în Registrul de Evidență a Salariaților faptul că salariul s-a majorat la 850 lei.

Este necesară înregistrarea în Revisal a majorării salariului minim brut dacă decizia a fost stabilită prin Hotărâre de Guvern?

Potrivit Codului Muncii, orice modificare care se referă la salariul de bază aduce cu sine necesitatea încheierii unui act adițional la contractul individual de muncă. Acest act adițional trebuie încheiat în termen de 20 de zile lucrătoare de la data apariției modificării cuantumului salariului, cu excepția situațiilor în care o asemenea modificare este prevăzută expres de lege.

Concret, prin HG 871/2013 s-a decis majorarea salariului minim brut, deci ne-am afla într-un caz de excepție de la regula generală care presupune încheierea unui act adițional. Dacă ne-am lua după buchia Codului Muncii, ar însemna așa: majorarea salariului s-a stabilit prin hotărâre de guvern, înseamnă că este o excepție de la regula generală, deci angajatorul nu are obligația de a întocmi acte adiționale la contractele individuale de muncă și nici să facă vreun demers la Revisal.

Curat murdar încurcătură pentru că teoria ca teoria, dar practica ne omoară pe toți! Din punct de vedere teoretic, angajatorul trebuie doar să garanteze că va plăti cei 850 de lei fără să fie nevoit să întocmească vreun act între el și angajat.

Practic, dacă ar fi să vină un control de la inspectoratul teritorial de muncă, vi se vor cere acte adiționale pentru fiecare mărire de salariu, chiar dacă aceasta a fost decisă prin hotărâre de guvern. Neexistând o interpretare unitară a legii, angajatorul trebuie să știe bine regulile Inspectoratului Teritorial de Muncă de care aparține, pentru că eventualele sancțiuni de acolo îi vor veni. Pe principiul câte bordeie, atâtea obiceie, informați-vă atent ce vă cere ITM-ul de care aparțineți!

Lăsând la o parte ce prevede Codul Muncii în acest caz, este util să știți ce acte trebuie să întocmiți atunci când se majorează salariul, chiar și prin hotărâre de guvern, pentru că inspectoratele teritoriale de muncă vor acte, chiar și în cazuri de excepții ale legii! Orice modificare din Revisal nu se operează că așa zice legea, ci doar în baza unui act emis de angajator.

Angajatorul are două variante de acte pe care le poate întocmi fără ca legea să impună pe vreunul dintre ele. O primă variantă ar fi întocmirea unui act adițional la fiecare contract de muncă în care arată că majorarea salariului minim brut pe țară a fost decisă prin HG 871/2013. Acest act îl înregistrează la Revisal și în mod obligatoriu îl atașează și la dosarul personal al angajatului.

Concret să presupunem că un angajator a ales varianta de a întocmi acte adiționale. În cât timp are obligația de a le înregistra la Revisal? Cazul actelor adiționale la contratele individuale de muncă reprezintă regula de bază prevăzută de Codul Muncii. Astfel, angajatorii vor trimite la Revisal actele adiționale în termen de 20 de zile lucrătoare calculând termenul din 1 ianuarie 2014.

Excepția este reprezentată de situațiile în care modificarea salariului sau a altui element esențial al unui contrat individual de muncă se face în temeiul unei hotărâri judecătorești sau ca efect al unui act normativ. În acest caz, înregistrarea în Revisal se va face în ziua în care se presupune că angajatorul ar fi luat la cunoștință de conținutul acestor acte.

Cea de-a doua posibilitate este cea în care angajatorul decide că ar fi mai bine să întocmească o decizie colectivă pentru toți angajații. Deși aparent consumați mai puțină hârtie ca la întocmirea actelor adiționale pentru fiecare angajat, puteți redacta această decizie colectivă doar dacă există un contract colectiv de muncă încheiat la nivelul societății. Dacă nu aveți acest tip de contract, mergeți pe varianta sigură și verificată de practica ITM-urilor: act adițional pentru fiecare angajat.

În cazul deciziilor colective de modificare a contractului de muncă ceața legislativă se menține în continuare. Nu se prevede niciun termen limită, nu se face vreo distincție pentru a-l ajuta în vreun fel pe angajator să știe ce are de făcut. Răspunsul logic ar fi că în cazul deciziilor colective ne aflăm într-un caz de excepție de la regulă. Având în vedere că legiuitorul nu clarifică care este data la care se prezumă că angajatorul a luat cunoștință de conținutul actului normativ, ar trebui ca transmiterea în Revisal să se facă chiar în ziua în care decizia colectivă a fost redactată și semnată.

Ce costuri implică pentru angajator completarea și depunerea la Revisal a modificărilor?

Aceste modificări pot fi operate fie de către un angajat al firmei, fie de către un prestator pe care angajatorul l-a desemnat să facă acest lucru. Dacă angajatorul apelează la un angajat pentru aceste operațiuni, costul va fi zero lei pentru înregistrarea modificărilor la contractul individual de muncă, pentru că acea persoană este oricum plătită pentru munca sa.

Dacă a externalizat serviciul de actualizare a registrului (Revisal), acest lucru va înseamna noi costuri pentru respectivul angajator.

Față de salarii și contribuțiile aferente acestora pe care angajatorul le plătește lunar, costul pentru serviciile de Revisal se achită o singură dată în momentul actualizării registrului respectiv.

Câți bani scoate din buzunar angajatorul pentru fiecare mărire a salariului minim brut pe economie?

La prima vedere când știi că ai mai mulți bani de primit după o lună de muncă, parcă îți vine să muncești mai cu spor! Este posibil să se ajungă la situația descrisă de Marius Coge în a sa epigramă: ”N-aș vrea să-l judecați greșit,/ Deci, acceptați-mi comentariul:/El niciodată n-a lipsit/În ziua când se dă salariul.”

Chiar și angajatorul ar putea crede că un salariat plătit mai bine este mai motivat să facă treaba mai bine. Aparențele înșeală sau chiar va fi un succes pentru angajat și angajator?

Când te așezi la masă și te apuci să calculezi  câți bani trebuie să scoți din buzunar ca și angajator, parcă te apucă puțin descurajarea. Întâi de toate de la 1 ianuarie 2014 fiecare salariat va primi încă 50 lei la salariu ca urmare  a majorării stabilite prin hotărârea de guvern. La această sumă se adaugă și taxele pe care angajatorul le suportă.

Angajatorul va plăti 176,80 lei pentru CAS, 4,25 lei pentru fondul de șomaj, 7,23 lei contribuția la fondul de concedii, 2,13 lei la fondul de garantare al plății creanțelor salariale, 44,20 lei se duc la fondul de sănătate, 3,40 lei pentru fondul de accidente de muncă și boli profesionale. Dacă trage linie și adună taxele de mai sus ajung la suma de 238 lei. La un simplu calcul matematic, pentru ca salariatul să primească un salariu brut de 850 lei, angajatorul scoate din buzunar 1088 lei.

Mărirea cu 50 de lei a salariului duce la o majorare cu 64 de lei a taxelor ce vor fi plătite din 2014 de către angajator (50 de lei provin din mărirea salariului și 14 lei din taxe). Acum la salariul minim de 800 lei angajatorul plătește 1024 lei, din care taxele sunt 224 lei.

Cât îi rămâne pe lună în mână unui angajat cu salariul minim de 850 lei?

Dacă ați crezut că doar angajatorul va plăti taxe pentru salariul pe care îl acordă, v-ați înșelat. Într-adevăr o parte a taxelor cade în spinarea angajatorului, însă nici angajatul nu este scutit de anumite costuri.

Din cei 850 lei cât are brut un angajat, acestuia i se vor opri taxe de 213,81 lei care reprezintă 4,25 lei pentru șomaj, 89,25 lei la CAS, 46,75 lei pentru sănătate, 73,56 lei impozitul pe venit. Și iată că după o lună de muncă te duci acasă cu 636 lei! Câștigul acestei noutăți legislative dispuse prin lege, este că salariul minim net va crește de la 601 lei (cât este acum) la 636 lei din 1 ianuarie 2014, adică cu 35 lei.

Cine mai crește odată cu salariul minim brut pe țară?

Ne-am dori ca în 2014 să fie ca în aforismul lui Victor Martin : „în acest an, salariile vor crește mai mult decât prețurile”. Însă dacă stăm și ne gândim puțin, o dată cu majorarea salariului minim brut, va crește și punctul de amendă rutieră care este stabilit la 10% din salariul minim.

Astfel, în categoria noutăți legislative care intră în vigoare  de la 1 ianuarie 2014, este aceea că un punct de amendă va fi 85 lei și din 1 iulie 2014 o dată cu creșterea lui Celsius în termometre, acesta va ajunge la 90 de lei!

Prin urmare, amenda rutieră minimă încadrată la clasa I (2-3 puncte-amendă) vă va scoate din buzunar 170 lei- 255 lei putându-se ajunge la maximul amenzii, respectiv de la 765 lei la 1700 lei pentru faptele rutiere prevăzute în clasa IV (de la 9 la 20 puncte-amendă).

În loc de concluzii…

Aceste noutăți legislative vin la pachet cu o serie de obligații și costuri pentru angajatori. Fiind o modificare dispusă prin act normativ, încălcarea ei, aduce cu sine amenzi pe măsură. Sigur că orice leu în plus va conta în buzunarul fiecărui salariat care este plătit cu salariul minim pe economie. Dacă cei 35 de lei în plus pe care îi va primi începând cu 1 ianuarie 2014 vor atârna mai greu în buzunarul românului, rămâne de văzut!

Cred că ar fi fost un real succes ca legiuitorul să clarifice pașii pe care îi are de urmat un  angajator într-o situație ca aceasta în care legea dispune că salariul minim brut se va majora, să specifice ce acte trebuiesc întocmite și în ce termen trebuiesc depuse. Se observă în viața de zi cu zi, că inadvertențele între lege și practica de la fiecare inspectorat teritorial de muncă este descurajantă pentru angajatorul care își spune: curat murdar încurcătură!

Ar trebui să știți că „în această lume nu poți fi sigur  de nimic. Excepție fac moartea și taxele.” (Benjamin Franklin). Desigur, există și o altă opinie care spune că „or fi moartea și taxele inevitabile, dar n-ar trebui să fie o legătură între ele. „(J.C.Watts, Jr.)

                       

 

Comentariile sunt închise pentru Cât îl costă pe angajator majorarea salariului minim brut pe economie?

Comments are closed.


Arhiva