Card de energie. MIPE a întocmit un ghid cu situații speciale
În 2023, MIPE va oferi românilor vulnerabili, din fonduri europene, sprijin pentru plata facturilor la energie în valoare de 700 lei de 2 ori/an, sub formă de card de energie.
Mai mult »În 2023, MIPE va oferi românilor vulnerabili, din fonduri europene, sprijin pentru plata facturilor la energie în valoare de 700 lei de 2 ori/an, sub formă de card de energie.
Mai mult »Legea – cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost recent modificată de OUG nr. 152/2022.
Mai mult »Autoritățile au majorat gradul de absorbție a fondurilor europene pe cadrul financiar 2007-2013 prin micșorarea alocării banilor europeni cu 276 milioane euro, la 18,78 miliarde euro, reiese din datele publicate pe site-ul fonduri-ue.ro.
Astfel, absorbția curentă a fondurilor europene 2007-2013 a crescut în luna ianuarie, comparativ cu noiembrie 2016, când au fost publicate ultimele date, cu 1,2 puncte procentuale, la 82,93%, deși valoarea declarațiilor de cheltuieli transmise la Comisia Europeană a rămas la același nivel de 15,57 miliarde de euro.
În ceea ce privește absorbția efectivă, aceasta a crescut cu 1,15 puncte procentuale, rămânând la 14,8 miliarde de euro, reprezentând la finalul lunii ianuarie 79,23%. Mai mult »
În perioada 15 decembrie și 15 mai 2017, micii fermieri vor putea depune proiecte pentru prima sesiune de depunere a proiectelor pentru submăsura (sM) 6.5 „Schema pentru micii fermieri” din cadrul Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).
Valoarea primei anuale ce le revine beneficiarilor sM 6.5 este mai mare cu 20% față de suma primită în cadrul Schemei simplificate pentru micii fermieri. La prima anuală se vor adăuga sumele primite din arendă sau în urma vânzării exploatației.
Astfel, prin această submăsură sunt sprijinite activ eforturile fermierilor care doresc să-și mărească exploatația agricolă.
Potrivit unui comunicat, reprezentanţii Alianţei Confederaţiilor Patronale din România (ACPR) au afirmat că creşterile salariale nu trebuie hotărâte în perioadele electorale şi pentru scopuri politice, ci în urma unor analize ale multiplelor implicaţii la nivel macroeconomic şi fundamentări obiective.
Astfel, ACPR încurajează necesitatea funcţionării unei structuri tripartite, formată din autorităţi publice ca: MMFPS, MFP, MEc., alte autorităţi interesate, confederaţiile patronale şi sindicale reprezentative, finanţată din fonduri europene.
În opinia patronatelor, noua entitate ar putea să realizeze prognoze, analize şi scenarii privind evoluţia salariului minim, a diverselor tendinţe şi evoluţii ale economiei şi pieţei muncii, informaţii care să stea la baza deciziilor de modificare ale salariului minim. Totodată, structura ar putea să aprobe investiţii publice în diverse zone, să aloce resurse din fonduri europene sau naţionale, privind învăţământul dual.
La o conferinţă organizată pentru marcarea a 10 ani de la aderarea României la UE, consilierul prezidenţial Leonard Orban a afirmat că România a primit fonduri europene de 39 de miliarde de euro de la 1 ianuarie 2007 şi până în prezent, în condiţiile în care a avut contribuţii la bugetul european de aproximativ 13 miliarde euro.
Totodată, rezultatul net al acestei perioade este unul pozitiv, de 26,5 miliarde euro, însă ar putea fi purtată o discuţie cu privire la calitatea cheltuirii acestor fonduri, a precizat Orban.
CE a avertizat de mai multe ori ţara noastră pentru modul defectuos în care a cheltuit banii europeni, blocând temporar, anul trecut, accesul la fonduri.
În acelaşi timp, Orban a subliniat că, în cei 10 ani, PIB-ul României s-a majorat cu aproape 60%, de la 98 miliarde euro în anul 2006, la 158 miliarde euro în 2015. Totodată, investiţiile străine directe aproape că s-au dublat, de la 34,5 miliarde euro în 2006 la 64,4 miliarde euro anul trecut.
Ministerul Fondurilor Europene a publicat informaţii conform cărora Comisia Europeană a aprobat României 4 miliarde de euro din 14 miliarde de euro pentru exerciţiul financiar 2007-2013, iar rata absorbţiei fondurilor europene a atins nivelul de 80,16%, cu mai mult 21,49% în anul 2016.
Totodată, pentru exerciţiul financiar 2014-2020, ministerul de resort a menţionat că au fost elaborate 41 de apeluri de proiecte, cu suma ce depăşeşte 13 miliarde de euro.
Conform datelor oficiale, valoarea apelurilor lansate, pe fiecare program operaţional, ca şi procent din totalul sumelor alocate sunt: pe Programul Operaţional Infrastructură Mare – procent de 82,89% din 82,89%, pe Programul Operaţional Regional — de 25,62% din 25,62%, pe Programul Operaţional Capital Uman, 16,23% din totalul de 16,23%, pe Programul Operaţional Competitivitate, 21,8% din 50,58%, şi pe Programul Operaţional Capacitate Administrativă, 19,6% din 37,38%.
„În luna septembrie a acestui an, România a devenit prima ţară care semnează Memorandumul pentru Fondurile SEE şi Norvegiene 2014-2021. Țara noastră va beneficia de granturi în valoare de peste 500 de milioane de euro. În ceea ce priveşte condiţionalităţile ex-ante pe care România şi le-a asumat prin Acordul de Parteneriat încheiat cu Comisia Europeană, în ultimul an au fost îndeplinite 10 condiţionalităţi, pentru alte 11 se aşteaptă confirmarea formală privind îndeplinirea, iar restul de 5 sunt în curs de pregătire”, arată MFE.
Strategia de promovare a produselor agricole europene în 2017 a fost adoptată de Comisia Europeană, cu un buget de 133 milioane de euro, în creștere cu 20% faţă de anul 2016. Banii vor fi alocaţi pentru promovarea produselor agricole europene și pentru găsirea de noi piețe, dar şi pentru a sprijini consumul de produse UE peste hotare.
Comisarul european pentru Agricultură a declarat: „Extinderea programelor noastre de promovare în 2017 este importantă deoarece va ajuta la stimularea creșterii și creării de noi locuri de muncă în sectorul agricol și alimentar. La nivelul UE, estimăm că o creștere cu un miliard de euro a exporturilor susține aproximativ 14.000 de locuri de muncă„.
Bugetul pentru promovarea produselor agricole europene include și alte modificări: o sumă suplimentară de 9,5 milioane de euro pentru acțiunile de promovare, 63 milioane de euro pentru programele simple de promovare pe piețele din țările terțe şi 15 milioane de euro pentru programele de promovare destinate să crească gradul de conștientizare al agriculturii sustenabile și rolului jucat de agricultură în combaterea încălzirii climei.
Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Fondurilor Europene (MFE), rata de absorbţie a fondurilor europene, aferentă celor 7 Programe Operaţionale (PO) finanţate în cadrul obiectivului Convergenţă 2007 – 2013, se afla, la finele lunii octombrie, la 80,16%, în creştere de la 58,67% cât era în aceeaşi perioadă din anul anterior.
Privitor la stadiul implementării aferent Programelor Operaţionale 2014 – 2020, MFE precizează că, la data de 17 noiembrie 2015 existau deschise 10 apeluri, pentru trei Programe Operaţionale:
– Programul Operaţional Competitivitate (POC) – cu 8 apeluri;
– Programul Operaţional Capacitate Administrativă (POCA) – cu un apel şi
– Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT) – un apel.
Valoarea totală a apelurilor deschise este de 824 milioane de euro.
De asemenea, după 17 noiembrie 2015 şi până la sfârşitul lunii octombrie 2016 au fost deschise alte 42 de apeluri, dintre care 17 pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), 10 pe Programul Operaţional Capital Uman (POCU), 7 pe Programul Operaţional Regional (POR), 5 pe Programul Operaţional Competitivitate (POC) şi 3 pe Programul Operaţional Capacitate Administrativă (POCA).
Ordonanţa de Urgenţă privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, prin care se permite autorităţilor de management a proiectelor pe fonduri europene să gestioneze şi să efectueze plăţi în euro, a fost aprobată de Guvern şi suspusă dezbaterii publice
Dragoș-Cristian Dinu, ministrul fondurilor europene, a declarat următoarele: „Modificarea ordonanței de astăzi permite autorităților de management care încheie acorduri pentru instrumente financiare să gestioneze și să efectueze plăți în euro conform angajamentelor asumate și de asemenea, instituțiilor aflate în subordinea și/sau coordonarea altori instituții (ordonatori secundari sau terțiari de credite) să gestioneze în mod direct componente ale proiectelor în acord cu prevederile cererii de finanțare, fără a impune obligativitatea existenței unui parteneriat.”
Actul normativ iniţiat de MFE, simplifică condiţiile de implementare a proiectelor ce includ participarea unor autorităţi publice pentru fluidizarea şi eficientizarea fluxurilor financiare şi a condiţiilor de finanţare şi rambursare.