Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.984/2019 pentru aprobarea Procedurii privind modalitatea de ducere la îndeplinire a atribuţiilor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în domeniul sancţiunilor internaţionale a fost recent modificat de Ordinul nr. 1172/2022.

In Monitorul Oficial nr. 755 din data de 31 august 2018 a fost publicata Ordonanta Guvernului nr. 18 referitoare la reglementarea unor masuri in domeniul inspectiei economico-financiare efectuate de Ministerul Finantelor Publice si pentru completarea unor acte normative.

Acest act normativ aduce modificari Legii 32/1994 privind sponsorizarea si Ordonantei Guvernului 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii. Astfel, inspectorii MFP vor controla sumele de bani primite de ONG-uri din sponsorizari si de la bugetul de stat. Mai mult »

Conform proiectului de Lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a pensiilor private, pensia privată va fi acordată de către un furnizor autorizat de ASF care va putea administra în România un singur fond, de asemenea, proiectul stabileşte reguli privind sistemul de plată, categoriile pensiilor private, principii şi cerinţe de funcţionare a furnizorului şi prevede înfiinţarea şi autorizarea fondurilor de furnizare a pensiilor.

„Fondul de furnizare a pensiilor private va fi administrat de furnizorul de pensii private care deţine autorizaţie de administrare a fondului, eliberată de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Fondul de furnizare a pensiilor private se constituie prin contract de societate, la iniţiativa exclusivă a furnizorului„, se precizează în Nota de fundamentare a proiectului.

Cuantumul pensiei private se va stabili prin calcul actuarial, pe baza activului personal net de către furnizorul de pensii private, iar cei care au atins vârsta de 70 de ani şi încă nu au ales furnizorul de pensii, vor fi repartizaţi de către ASF.

Europarlamentarul român Cătălin Ivan a declarat că fondurile structurale care intră în România se întorc afară, pentru că utilajele de care este nevoie pentru a implementa proiectele nu le produce România, iar proporţia scurgerii externe este de 60%.

„Să nu ai o politică de susţinere a industriilor cu înalt grad de tehnologizare, cu valoare adăugată, cu locuri de muncă bine plătite nu este o scuză. Ţine de noi, nu de Bruxelles. Un calcul foarte simplu făcut arată că peste 60% din banii europeni pe fonduri structurale care intră în România se întorc afară, pe achiziţii, pe tot felul de utilaje de care avem nevoie ca să facem proiectele ambiţioase pe care ni le stabilim, dar pe acestea nu le producem noi„, a precizat Cătălin Ivan, în cadrul unei dezbateri.

Cătălin Ivan a menţionat că există un mecanism economic prin care am putea aduce bani în ţară, dar deocamdată nu-l punem în funcţiune.

Conform Ministerului Finanțelor Publice, plafonul suplimentar alocat programului „Prima Casă” (500 de milioane de lei) a început să fie distribuit băncilor comerciale.

Astfel, MFP a aprobat alocarea pe bănci a celor 500 de milioane de lei, sumă totală cu care a fost suplimentat plafonul de garanții pentru programul „Prima Casă”.

Finanțatorii care au primit plafoane sunt: Banca Românească, Banca Transilvania, BancPost, Bank Leumi, BCR, BRD, CEC Bank, Credit Agricole, Garanti Bank, ING Bank, Marfin Bank, OTP Bank, Piraeus Bank, Raiffeisen și Unicredit.

Hotărârea privind suplimentarea cu 500 de milioane de lei a plafonului total de garanții care pot fi emise în acest an în cadrul Programului „Prima casă” a fost adoptată de Guvern în ședința din 28 septembrie. Fondurile suplimentare vor fi folosite pentru acoperirea cu prioritate a cererilor de acordare a unei finanțări garantate în cadrul Programului, aflate în diverse stadii de aprobare și pre-aprobare la finanțatori.

În total, de la lansarea Programului în 2009 și până la finalul lui august 2016, au fost acordate 197.608 garanții în valoare totală de 16,88 de miliarde de lei.

Suma de 822 de milioane de lei a fost alocată temporar, până la 31 decembrie, de Guvern, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru efectuarea plăţilor reprezentând prefinanţarea cheltuielilor aferente schemelor de plăţi directe, a măsurilor de informare şi promovare pentru produsele agricole pe piaţa internă şi în ţările terţe, a celor de promovare a vinurilor, a măsurilor de piaţă şi de intervenţie în agricultură.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) va asigura decontarea plăţilor, prin virament în contul beneficiarilor până la 30 noiembrie. Alocarea fondurilor are ca scop sprijinirea producătorilor agricoli români care beneficiază de scheme de finanţare.

Reamintim că Lege bugetului de stat pe anul 2016 nr. 339/2015, include alocarea temporară a ajutorului financiar din vărsăminte din privatizare înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului de către Ministerul Finanţelor Publice şi vine în completarea unor sume alocate anterior.

Asociația Administratorilor de Fonduri din România a anunțat că la sfârşitul lunii august nivelul cumulat al activelor nete ale celor cinci societăți de investiții financiare a crescut cu 3% faţă de nivelul cumulat în luna iulie, înregistrând o valoare de 7,1 miliarde de lei.

„În august, cele cinci SIF au înregistrat evoluţii preponderent pozitive, fiind consemnate creşteri de 9,4%, la SIF Transilvania; 8,3%, la SIF Banat-Crişana; 3,2%, la SIF Moldova; 2,6%, la SIF Oltenia, şi o scădere de 0,1% la SIF Muntenia. Evoluţia activelor nete de la începutul anului a fost amestecată, cu scăderi de 20,7%, pentru SIF Transilvania; 6,5%, pentru SIF Oltenia, şi creşteri de 10,9%, pentru SIF Banat-Crişana; 10,3%, pentru SIF Moldova, respectiv 2,4%, pentru SIF Muntenia.” precizează AAF.

În cadrul unei conferinţe de presă, directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Nicolae Horumbă, a declarat că până la data de 15 octombrie vor fi plătiţi 99% dintre fermieri, pentru că dincolo de acest termen nu se vor mai putea efectua plăţi din Fondul European de Garantare Agricolă.

„Noi spunem că probabil 99% sau chiar 99,9% dintre fermieri vor fi plătiţi până la 15 octombrie. Este şi obligaţia statului membru, pentru că dincolo de data respectivă nu mai poţi face plăţi din FEGA. A spune că plăteşti sută la sută toate sumele este utopic, deoarece printre fermierii care au depus cereri la APIA în 2015 sunt şi unii anchetaţi de organele de anchetă ale statului român. Până nu ştii ce se întâmplă în acea anchetă, dacă e trimis sau nu în judecată, nu poţi lua o decizie„, a precizat Nicolae Horumbă.

Până ân prezent Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a plătit subvenţii de 1,919 miliarde de euro pentru 920.000 de fermieri, din fondurile aferente anului 2015, de 2,1 miliarde de euro.

Potrivit datelor oferite de reprezentanţii Comisiei Europene de la Bruxelles, România a absorbit 57 milioane de euro din fondurile pentru perioada de programare 2014-2020, aceşti bani fiind atraşi prin Programul de Dezvoltare Rurală.

„Suma este de 57 milioane de euro, dar numai pentru Programul de Dezvoltare Rurală. Deci, nu este politică de coeziune, este un alt fond, este un fond specific pentru care procesul de desemnare nu a trebuit să fie făcut pentru că se folosesc aceleaşi agenţii ca în perioada precedentă”, au precizat reprezentanţii CE.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Fondurilor Europene, pentru cadrul financiar 2014 – 2020, România are alocare de aproximativ 33 miliarde euro.

Potrivit declaraţiilor comisarului european pentru Politică Regională, Corina Creţu, până în prezent, România are o rată de absorbţie de 0% a fondurilor europene din exerciţiul bugetar 2014-2020.

„Pentru perioada 2014-2020, aşa cum am spus în repetate rânduri, mă îngrijorează startul lent în implementarea proiectelor. Până în momentul de faţă, România are o rată de absorbţie de 0% a fondurilor europene din exerciţiul bugetar 2014-2020, însă ştiu că autorităţile din România depun eforturi susţinute în acest sens, iar, în ceea ce ne priveşte, Comisia Europeană a fost şi va rămâne un sprijin pentru România, aşa cum o facem de altfel, pentru toate celelalte state membre când întâmpină dificultăţi’, a spus afirmă Corina Creţu.

Totodată, potrivit comisarului european, politica regională beneficiază de cea mai mare parte din bugetul UE pentru perioada 2014-2020 (351,8 miliarde de euro), fiind principalul instrument de investiţii al Uniunii.

De asemenea, Corina Creţu a mai declarat că, în actuala perioadă de programare, mai mult de 100 de miliarde de euro sunt alocate dezvoltării urbane prin Fondurile structurale şi de investiţii europene.