Potrivit Ordonantei de urgenta nr. 82/2017 pentru modificarea si completarea unor acte normative, din 2018, contributiile angajatorului au scazut la 2,25%, iar contributiile platite de catre salariat au crescut la 35%, cu un impozit pe salariu de 10%.

Toate acestea au dus la modificarea salariului brut al fiecarui salariat – teoretic.

Modificarea salariului impune incheierea unui act aditional la contractul individual de munca care se transmite in registrul general de evidenta a salariatilor – revisal – in termen de 20 de zile lucratoare de la data producerii modificarii. Mai mult »

Câştigul salarial mediu nominal net a scăzut în august cu 1,1% faţă de luna trecută, ajungând la 2.364 de lei, şi a crescut cu 13,9% faţă de august 2016, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică.

În august 2017, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 3.290 de lei, cu 1,2% mai mic decât în luna iulie 2017. Câştigul salarial mediu nominal net a fost de 2.364 de lei, în scădere faţă de luna precedentă cu 27 de lei (-1,1%). Mai mult »

Câștigul salarial mediu brut pe economie a crescut cu 0,5% în iulie față de luna anterioară, până la 3.329 lei, în timp ce valoarea netă s-a situat la 2.391 de lei, în urcare cu 11 lei (+0,5%), arată datele Institutului Național de Statistică (INS).

Conform statisticii, cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației — inclusiv activități de servicii informatice, respectiv 6.009 lei, iar cele mai mici în domeniul hoteluri și restaurante (1.418 lei). Mai mult »

Statistica arată că 22 din 28 de state membre din Uniunea Europeană au legiferată existenţa salariului minim. Acesta lipseşte din Danemarca, Italia, Cipru, Suedia, Finlanda şi Austria. Toate celelalte state europene au, prin acte legale, salarii minime.

Există trei paliere, în Europa, în ceea ce priveşte salariul minim. Primul palier, cu nivelurile cele mai scăzute, îl formează statele cu salarii sub 500 euro. Din ele fac parte la nivelul cel mai de jos România şi Bulgaria cu 275 şi respectiv 235 euro. Estonia cu 470 euro şi Polonia cu 453 euro sunt la vârful acestui grup care include şi ţări precum Ungaria, Cehia, Slovacia sau Croaţia. Mai mult »

Guvernul elimină de luna viitoare plafonul de 5 salarii medii folosit până acum la calculul acestor taxe. Astfel, salariaţii din IT, sectorul financiar-bancar şi industria auto pierd de la câteva sute de lei pe lună până la câteva mii. Sunt în pericol performanţa şi competitivitatea, avertizează investitorii revoltaţi de creşterea taxării.

Două miliarde de lei! Atât vrea guvernul să strângă în buget prin eliminarea plafoanelor de 5 salarii medii pentru contribuţiile de asigurări sociale şi de sănătate.

De luna viitoare vor pierde bani în principal angajaţii cu venituri mari, de peste 13.400 de lei brut, din sectorul privat, dar şi preşedintele ţării, şefii Senatului şi Camerei Deputaţilor, premierul. Mai mult »

Potrivit unui calcul, pentru a putea cumpăra produsele din coşul minim de consum lunar necesare supravieţuirii, salariul minim brut de 1.250 de lei – 925 de lei net – este insuficient, astfel că salariul minim ar trebui să se majoreze la cel puţin 995 de lei net, adică 1.350 de lei brut.

La moment, Ministerul Muncii, sindicatele şi patronatele lucrează cu trei variante ale nivelului salariului minim pe economie: 1.250 de lei brut (925 de lei net), 1.400 de lei brut (1.012 lei net) şi 1.500 de lei brut (1.099 lei net). Totuşi, reprezentanţii sindicatelor şi cei ai patronatelor nu au ajuns la un numitor comun după mai multe runde de discuţii, aşteptând şi o propunere din partea Executivului.

Calculul arată că prima variantă, cea de 925 de lei/lună net, nu acoperă cheltuielile pentru produsele incluse în coşul minim de consum, potrivit Ordonanţei nr. 217/2000. Coşul include alimente şi produse nealimentare, plus servicii fără de care nu se poate trăi decent.

Potrivit unui comunicat, reprezentanţii Alianţei Confederaţiilor Patronale din România (ACPR) au afirmat că creşterile salariale nu trebuie hotărâte în perioadele electorale şi pentru scopuri politice, ci în urma unor analize ale multiplelor implicaţii la nivel macroeconomic şi fundamentări obiective.

Astfel, ACPR încurajează necesitatea funcţionării unei structuri tripartite, formată din autorităţi publice ca: MMFPS, MFP, MEc., alte autorităţi interesate, confederaţiile patronale şi sindicale reprezentative, finanţată din fonduri europene.

În opinia patronatelor, noua entitate ar putea să realizeze prognoze, analize şi scenarii privind evoluţia salariului minim, a diverselor tendinţe şi evoluţii ale economiei şi pieţei muncii, informaţii care să stea la baza deciziilor de modificare ale salariului minim. Totodată, structura ar putea să aprobe investiţii publice în diverse zone, să aloce resurse din fonduri europene sau naţionale, privind învăţământul dual.

Odată cu intrarea în vigoare a OUG 60/2016, şi anume data de 3 decembrie, şomerii vor putea beneficia de prime mai mari la angajare.

Ordonanţa prevede acordarea unei sume de 500 de lei, ce reprezintă prima de activare, neimpozabilă, anume persoanelor înregistrate la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, care urmează să se angajeaze cu normă întreagă, cu ajutorul unui contract de muncă cu o valabilitate nu mai mică de trei luni. Ca excepţie, prima de activare nu va fi oferită persoanelor care s-au angajeazat la acele companii unde au mai activat în ultimele 12 luni.

Această ordonanţă are scopul de a diminua deficitul de forţă de muncă din anumite regiuni şi stabileşte măsuri suplimentare de sprijin pentru şomerii ce îşi găsesc un loc de muncă sau îşi mută domiciliul pentru a fi încadraţi în muncă.

“(…) Ţinând seamă că alocarea financiară este estimată la aproximativ 230 milioane euro pentru perioada de programare 2014-2020, iar modalitatea concretă de selecţie şi contractare este asimilată mecanismului de tip necompetitiv şi că Ministerul Fondurilor Europene a demarat procedura de modificare a Programului operaţional Capital uman, a informat Comisia Europeană, respectiv DG EMPL, despre acest proiect legislativ, precum şi că aprobarea prezentului act normativ condiţionează aprobarea fişei de proiect din punctul de vedere al fundamentării bugetului având în vedere faptul că plafonul de 49 milioane euro/proiect nu se aplică pentru proiectele noncompetitive aferente axelor prioritare 1 şi 2″, se spune în document.

Potrivit unui comunicat al deputatei Andreea Paul, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a oferit salarii compensatorii în valoare de peste 16 milioane lei (aproximativ 3,6 milioane euro) pentru 278 de persoane, din banii contribuabililor.

Astfel, în 2013, ASF a achitat suma brută de 57.932 lei pentru 30 de salariaţi care au părăsit instituţia, în anul 2014, a plătit 12.486.652 lei pentru 162 de salariaţi care au plecat voluntar; în 2015, a achitat 2.176.088 lei pentru 62 de salariaţi care au părăsit instituţia în urma planului de reorganizare, iar în 2016, a plătit 1.443.998 lei pentru 24 de salariaţi sub forma salariilor compensatorii pe baza regulamentului de salarizare.

ASF precizează că în contractul colectiv de muncă 2015-2016 erau prevăzute 8 salarii compensatorii atât pentru preşedintele ASF, membrii consiliului, cât şi pentru salariaţi (5 nov 2015 – 5 nov 2016). „După semnalele mele publice de alarmă, ASF a hotărât modificarea contractului colectiv de muncă şi eliminarea celor 8 salarii compensatorii pentru membrii Consiliului ASF, dar menţinerea acestei prevederi pentru salariaţi – noile prevederi au intrat în vigoare la 7 noiembrie 2016. Se păstrează în schimb cele 3 salarii compensatorii la expirarea mandatului membrilor Consiliului ASF”, afirmă deputata Andreea Paul.

Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, în luna septembrie a acestui an, salariul mediu net a ajuns la 2.094 de lei, fiind cu 14,2% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În sectorul bugetar, salariile au crescut cu 24% faţă de anul trecut, în timp ce în industrie salariile au crescut cu numai 8,8% în ultimul an.

Factorii care au influenţat cel mai mult evoluţia salariilor din ultimul an sunt: creşterea salariului minim pe economie cu 19% de la începutul anului şi majorările salariale făcute în sectorul public şi privat.