2013 – anul în care România îşi propune să scape de austeritate

În 2013, România renunţă la austeritate şi îşi modifică filosofia de acordare a banilor din buget. Premierul Victor Ponta a prezentat situaţia bugetară a naţiunii într-un document numit “Bugetul cetăţeanului român”.
Prin urmare, toată România va produce în acest an 140 de miliarde de euro, ceea ce echivalează cu aproximativ 7.000 de euro de fiecare român. În acest an, veniturile statului cresc la 46 de miliarde de euro, iar cheltuielile la 49 de miliarde de euro. Ponta a afirmat că datoria publică a ţării este în prezent de 51 de miliarde de euro.
Premierul a detaliat şi unde se vor duce banii. Cea mai mare sumă, de 11,1 miliarde de euro, se va duce pentru pensii, acestea fiind indexate cu 4%. Salariile bugetarilor contorizează şi ele 10,2 miliarde de euro în acest an, iar aceştia îşi vor recupera şi ultima parte de după tăierile de 25% aplicate în anul 2010. Investiţiile sunt şi ele de 7,8 miliarde de euro, din care o treime sunt fonduri europene.
Cheltuielile cu bunurile şi serviciile, necesare funcţionării instituţiilor statului, vor fi de 7,6 miliarde de euro, iar cheltuielile cu asistenţa socială adună 4,4 miliarde de euro. Alte 2,5 miliarde de euro se vor duce pe dobânzile la credite, subvenţiile vor înghiţi 1,1 miliarde de euro, în timp ce contribuţia României la bugetul UE este de 1,4 miliarde de euro. În final, 2,9 miliarde de euro vor fi direcţionate către “alte transferuri şi cheltuieli”.
Pensiile şi asistenţa socială reprezintă grosul cheltuielilor – 16,5 miliarde de euro. Sănătatea se situează pe poziţia a doua, cu 6,2 miliarde de euro, iar transporturile se află pe podium cu 4,9 miliarde de euro. Educaţia primeşte 4,4 miliarde de euro, agricultura – 3,8 miliarde de euro, iar pentru ordinea publică şi administraţie se alocă 2,7, respectiv 2 miliarde de euro. Locuinţele vor primi 1,5 miliarde de euro, iar apărarea şi protecţia mediului – un miliard.
Premierul a mai prezentat şi o listă de probleme a căror soluţionare a fost amânată în ultimii ani şi care vor trebui eşalonate. Prin urmare, există cereri de despăgubiri pentru bunurile confiscate de regimul comunist care însumează 8 miliarde de euro. La acestea se mai adaugă 2,2 miliarde de euro ca datorii ale autorităţilor locale, o sumă de 1,4 miliarde de euro pentru hotărârile judecătoreşti câştigate de bugetari şi 770 de milioane de euro pentru cele câştigate de cadrele didactice. Totodată, mai este necesar câte un miliard de euro pentru restituirea taxei auto şi datoriile din sistemul de sănătate.