În următoarele zile, reprezentanţii BNR urmează să înceapă discuţiile cu experţii BCE pentru a stabili băncile locale ce vor fi supravegheate direct de instituţia europeană. Selecția băncilor semnificative supravegheate direct de BCE se face după criterii care ţin atât de mărimea şi influenţa acelor isntituţii într-o economie, cât şi de activitatea transfrontalieră, dar acestea nu sunt singurele raţiuni.
Întrucât România nu face parte din zona euro, nu va putea participa direct la Uniunea Bancară, pentru statele UE care nu au adoptat euro fiind disponibilă „Cooperarea Strânsă”. Această formă de praticipare dă dreptul la un loc în Consiliului de Supraveghere, dar fără reprezentare în Consiliul Guvernatorilor. Prin implicarea României se vor aduce ca beneficii pentru sistemul bancar local reducerea costului de finanţare şi creşterea încrederii în instituţiile de credit din România.
Pentru băncile care vor fi selectate de BCE pentru supraveghere directă se vor aplica toate regulile şi standardele impuse pentru evaluarea cuprinzătoare, în timp ce pentru restul băncilor nu vor suporta toate rigorile şi standardele impuse de BCE în privinţa evaluării, pentru a se limita costurile procesului.
Testele de stres derulate în acest an de Banca Centrală Europeană şi Autoritatea Bancară Europeană au cuprins şi câteva bănci din România, ca părţi componente ale băncilor-mamă din zona euro, dar numai pe anumite module, în timp ce anul viitor cercetarea va fi mult mai în detaliu şi mai riguroasă decât testele uzuale realizate de BNR.
În cursul anului 2015 urmează un amplu exerciţiu de evaluare a calităţii activelor urmat de un exerciţiu de testare la stres, similar celui derulat în zona euro în acest an. Este pentru prima dată când se va desfăşura un exerciţiu de evaluare cuprinzătoare la nivelul instituţiilor de credit din România.