Potrivit unui comunicat al Băncii Naționale a României (BNR), în şedinţa din 8 ianuarie 2014, Consiliul de administraţie al BNR a decis reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei ale instituţiilor de credit la nivelul de 12 la sută de la 15 la sută şi scăderea ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută la nivelul de 18 la sută de la 20 la sută începând cu perioada de aplicare 24 ianuarie – 23 februarie 2014.
Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, consideră, pe bună dreptate, că rezervele minime obligatorii au rămas la un nivel înalt comparativ cu ţările din regiune, la fel şi dobânda de politică monetară: „Întârzierea reducerii rezervelor minime obligatorii ne îndepărtează de Europa. Am rămas cu un nivel înalt al rezervelor, pentru că am pornit de la 40% la valută, le-am redus în 2009 – 2010, însă schimbarea programului şi majorarea TVA a oprit procesul de relaxare a politicii monetare pentru doi ani”. Astfel, un nivel ridicat al rezervelor minime obligatorii reprezintă şi menţinerea unui nivel al datoriei pe termen scurt nejustificat de ridicat, care afectează şi ratingul României.