Liberalizarea preţurilor la gazele naturale pune în pericol cele aproximativ 7.500 de locuri de muncă rămase la ArcelorMittal. Conducerea insituţiei a avertizat că este posibilă relocarea activităţii companiei în altă ţară. Dacă anul trecut compania anunţa că există dificultăţi cu care se confruntă din cauza ponderii mari în preţul energiei, anul acesta reprezentanţii ArcelorMittal declară că liberalizarea accelerată a preţului gazelor pune siderurgia pe butuci.
Cu toate că administraţia combinatului a derulat mai multe programe prin care a reuşit reducerea costurilor de producţie cu 15%, ceea ce ar fi trebuit să asigure o mai bună adaptare a companiei la dificultăţile cu care se confruntă din cauza crizei, din păcate aceaste programe au devenit ineficiente în faţa accelerării preţurilor la energie.
Ionel Borş, country manager al ArcelorMittal a declarat că impactul liberalizării preţului la gaze asupra costurilor de producţie ale combinatului ArcelorMittal Galaţi va fi de aproape 40 de milioane de euro, costuri suplimentare.
Deasemenea şi întreprinderile Sidex, IUG şi IACMRS au început să se confrunte cu probleme privind scăderea forţei de muncă din cauza majorării preţului la gaze. Primele dificultăţi au început în perioada de după 1990, când la combinatele siderurgice a început să scadă considerabil atât producţia, cât şi capacităţile de producţie. Dacă în 1993 capacităţile de producţie erau de 10,26 milioane tone, atunci în 2002 acestea au ajuns la 4,25 milioane tone.
Odată cu reducerea capacităţilor de producţie, restructurarea post-privatizare şi reorganizarea fluxurilor tehnologice, la combinatul Sidex a fost diminuat şi numărul de locuri de muncă în instituţie. Primele „plecări voluntare” au avut loc în octombrie-noiembrie 2002, când au fost “autodisponibilizaţi” 7.546 de siderurgişti, după care au urmat cele din aprilie 2004, când au mai plecat alţi 950 de siderurgişti. Astfel că în prezent întreprinderea a rămas cu aproximativ 7.500 de angajaţi.