Strategia de export 2014 – 2020

În Strategia de export 2014 – 2020, sunt propuse o serie de măsuri pentru relanasarea exportului românesc: orientarea firmelor către Rusia, SUA, China şi ţările arabe, formarea unui consiliu din consultanţi străini şi manageri de bănci/companii care să exercite presiune pe Guvern în atragerea banilor UE şi redimensionarea misiunilor diplomatice.
Alte propuneri formulate în strategie sunt crearea unei liste cu proiecte majore prioritizate în domeniul cercetării şi dezvoltării, agreate de clasa politică, care să fie finanţate din fonduri europene, de la bugetul de stat şi fonduri private interne şi externe, oprirea exodului de personal spre alte ţări şi atragerea de cercetători străini în România.
Alte soluţii avansate sunt participarea la târgurile internaţionale de profil, inclusiv la târgurile organizate în Polonia, Ucraina şi Rusia, întrucât la târgurile poloneze vin foarte mulţi cumpăratori din ţările vecine, iar Ucraina şi Rusia, deşi au fost pierdute ca pieţe pentru producătorii români după 1990, au un potenţial foarte ridicat care justifică orice efort pentru a le putea recuceri, crearea unor insule comerciale româneşti în spaţiile cu largi comunităţi de români (Italia, Spania, Canada, Israel, Grecia, Cipru) în care să fie promovate brandurile româneşti şi deschiderea în România, în scopul creşterii competenţei la nivel naţional, a unui Institut de Export, sub forma unui parteneriat patronat de Consiliul de Export, institut care să asigure programe specializate de training pentru exportatori.
În perioada 2007 – 2012, România a înregistrat o creştere a ponderii exporturilor totale în PIB, de la 29,3% la 40%, dar se poziţionează încă sub media Uniunii Europene (40,1% – 44,7%).