Decizia politică luată de guvernanţi în urma discuţiilor cu FMI, privitor la indexarea accizelor la tutun, alcool şi carburanţi încalcă prevederile Directivele europene 64/2011 privind structura şi ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat, 92/84/EEC privind băuturile alcoolice şi 2003/96/EC privind produsele energetice. Astfel Comisia Europeană ar putea declanşa procedura de infringement împotriva României din cauza indexării accizelor.
De asemenea România riscă să plătească amenzi uriaşe în urma declanşării procedurii de infringement, generate de dorinţa autorităţilor de a colecta cât mai mulţi bani la buget.
Constituirea unui fond special pentru infrastructură, cu altă destinaţie decât bugetul, din acciza suplimentară la carburanţi, este un alt element neglijat de Guvern, și care contravine Legii finanţelor publice care prevedea desfiinţarea fondurilor speciale încă din 2005.
Accizele vor creşte anul viitor cu 4,77%, rata medie anuală a inflaţiei calculată în septembrie, Guvernul anticipând că va încasa suplimentar la buget 3,44 miliarde lei din această indexare, din creşterea accizelor la benzină şi motorină şi din interzicerea primelor la vânzarea de tutun şi alcool, dar s-a convenit și o creştere a accizelor cu 7 eurocenţi/litru, la produsele energetice utilizate drept combustibil pentru motor, respectiv pentru benzină cu plumb, benzină fără plumb, motorină şi kerosen.
Însă în cazul tutunului, există un calendar de creştere anuală a accizelor până în 2018, calendar inclus în Codul Fiscal publicat în Monitorul Oficial nr. 297/2003, care prevede o derogare de patru ani pentru opt noi state membre UE, pentru a atinge ţinta minimă de 90 euro/mia de ţigarete.