Copii fiind, am fost fascinaţi de poveştile Şeherezadei din cele „O mie şi una de nopţi „, încântătoarea colecţie de povestiri arabe ce ne introducea într-o lume de basm, în care rămâneam vrajiţi, captivi datorită cuvintelor ce ne stârneau imaginaţia. Adulţi acum, unii dintre noi contabili, ne aducem aminte de aceste poveşti, care ne-au ţinut treji nopţile, cam de fiecare dată când aflăm de modificarea Codului Fiscal. Doar că în prezent, în loc de poveştile şi lumea de basm, noutăţile legislative tind să ne transforme nopţile într-un coşmar. ” Dacă nu m-am informat suficient? Dacă nu am studiat toate modificările şi am omis ceva ? Dacă situaţia cu care mă confrunt eu nu este clar reglementată, cum procedez ? ” dacă… dacă…, iar nervii noştri devin întinşi la maxim… Modificările vin rapid, abia au trecut trei săptămâni din an şi avem modificări importante ale Codului, încât, în loc de contabilitate, putem spune că avem mai mult de rezolvat aspecte ce ţin de fiscalitate. Aşa încât, noi provocări ne aşteaptă şi în 2013, pe care le vom depăşi însă, pentru că, vorba ceea, modificarea Codului Fiscal a devenit ceva obişnuit de acum.
Povestea de astăzi are drept subiect modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a titlului VII „Accize şi alte taxe speciale“ din Codul Fiscal, realizată prin Hotărârea Guvernului României nr. 20/2013, corelată cu Ordonanţa nr. 8/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.
Ce se urmăreşte prin însă prin aceste acte normative referitor la accize şi acele “alte taxe speciale“?
Corelarea cotelor de accize pentru bere şi băuturi fermentate, altele decât bere şi vin, cu conţinutul de alcool şi procesul de producţie, majorări de accize la ţigarete (accizele la ţigarete vor fi percepute anual începând cu luna aprilie, şi nu de la 1 iulie ca până acum), majorarea accizei la bere, prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale din domeniul alcoolului ( reducerea utilizării alcoolul etilic scutit de la plata accizelor pentru obţinerea băuturilor alcoolice), şi aceasta pentru respectarea angajamentelor asumate de ţara noastră prin Scrisoarea de intenţie adresată FMI, aprobată în şedinţa Guvernului din 12 septembrie 2012, în care se menţiona că vor fi luate măsuri de creştere a veniturilor colectate din accize şi de reducere a evaziunii în sfera accizelor la băuturi alcoolice.
De ce, vă întrebaţi cumva ? Pentru că, până acum, atât berea cât şi băuturile fermentate liniştite, altele decât berea şi vinul, erau definite în funcţie de încadrarea tarifară, fără precizări din punct de vedere al materiilor prime utilizate în procesul de producţie şi de aportul acestora în concentraţia alcoolică a produsului finit. Întrucât România a practicat nivelul minim de accize impus la nivelul Uniunii Europene, de 0,748 euro/hl/grad Plato la bere, acum s-a decis a fi aplicată o acciză mai mare. De asemenea, pentru berea/baza de bere din amestecul cu băuturi nealcoolice, la care ponderea gradelor Plato provenite din malţ, cereale malţificabile şi/sau nemalţificabile este mai mică de 30% din numărul total de grade Plato, va fi percepută o acciză suplimentară la cea de 10 euro/hl de produs, în timp ce pentru băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri, la care ponderea de alcool absolut (100%) provenită din fermentarea exclusivă a fructelor, sucurilor de fructe şi sucurilor concentrate de fructe este mai mică de 50% va fi o acciză suplimentară la cea de 25 euro/hl de produs.
Era necesară modificarea normelor de aplicare a Codului fiscal în domeniul accizelor ?
Cu siguranţă DA, referindu-ne la modificările din Cod ce vizează antrepozitele fiscale pentru depozitarea produselor accizabile.
Aşa aflăm că preţurile de vânzare cu amănuntul pentru ţigarete se stabilesc de antrepozitarul autorizat pentru producţie, de antrepozitarul autorizat pentru depozitare pentru ţigaretele achiziţionate, cu excepţia celor pentru care preţurile se declară de producătorul intern, de destinatarul înregistrat sau de importatorul autorizat de astfel de produse şi se notifică autorităţii fiscale centrale – direcţia cu atribuţii în elaborarea legislaţiei în domeniul accizelor sau că, prin excepţie, operaţiunile de aditivare a produselor energetice şi de amestec a acestora cu produse realizate din biomasă în regim suspensiv de accize pot fi realizate în antrepozitele fiscale de depozitare. De asemenea, suntem informaţi că într-un antrepozit fiscal de depozitare pot fi depozitate în regim suspensiv de accize numai produsele accizabile aparţinând uneia din grupele de produse: alcool şi băuturi alcoolice; tutun prelucrat; produse energetice ( caz în care în antrepozitul fiscal de depozitare este permisă deţinerea în regim suspensiv de accize şi a produselor realizate din biomasă, utilizate exclusiv pentru amestec).
Noutate este şi faptul că, dacă intenţionaţi să vă autorizaţi ca antrepozitari autorizaţi pentru depozitarea de produse accizabile trebuie să prezentaţi dovada constituirii capitalului social subscris şi vărsat minim, astfel stabilit pe categorii de produse accizabile:
a)pentru depozitarea de bere – 10.000 lei;
b)pentru depozitarea de vinuri – 2.000 lei;
c)pentru depozitarea de băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri – 50.000 lei;
d)pentru depozitarea de produse intermediare – 100.000 lei;
e)pentru depozitarea de alcool etilic şi/sau băuturi spirtoase – 100.000 lei;
f)pentru depozitarea de arome alimentare – 5.000 lei;
g)pentru depozitarea de tutun prelucrat – 500.000 lei;
h)pentru depozitarea de produse energetice, exceptând depozitarea de produse energetice destinate exclusiv aprovizionării aeronavelor, navelor şi ambarcaţiunilor, precum şi depozitarea de GPL – 500.000 lei;
i)pentru depozitarea de produse energetice destinate exclusiv aprovizionării aeronavelor, navelor şi ambarcaţiunilor – 20.000 lei;
j)pentru depozitarea de GPL – 50.000 lei;
k)pentru depozitarea exclusivă de biocombustibili şi biocarburanţi – 20.000 lei.
Antrepozitarii autorizaţi care depozitează mai multe categorii de produse accizabile au obligaţia este de a constitui capitalul social minim subscris şi vărsat corespunzător acelei categorii de produse accizabile pentru care este prevăzut cuantumul cel mai mare, iar cei care deţin atât antrepozite fiscale pentru producţie, cât şi antrepozite fiscale pentru depozitare, au obligaţia este de a constitui capitalul social minim subscris şi vărsat corespunzător acelei activităţi pentru care este prevăzut cuantumul cel mai mare.
Totodată sunt introduse noi prevederi privind reautorizarea locului ca antrepozit fiscal după expirarea perioadei de valabilitate a autorizaţiei de antrepozit fiscal, volumul mediu trimestrial al ieşirilor de produse accizabile estimate la nivelul unui an calendaristic ce trebuie îndeplinit pentru autorizarea antrepozitelor fiscale de depozitare, garanţia ce trebuie constituită de antrepozitarii autorizaţi şi livrarea produselor energetice destinate utilizării drept combustibil pentru navigaţie.
Dacă informaţiile din acest articol nu vă sunt utile la serviciu în munca de zi cu zi, cu siguranţă vă veţi aminti de ele când veţi cumpăra un pachet de ţigări mai scump cu câţiva bănuţi sau, la vară, pe o terasă, privind nota de plată după ce aţi savurat o bere rece.
– şi, aşa cum la sfârşitul povestirii din cea de-a o mie şi una noapte, sultanul Şahriar îi spune Şeherezadei: „Tot ascultându-te de-a lungul acestor o mie şi una de nopţi, ies cu un suflet adânc schimbat, şi voios, şi îmbibat de bucuria de a trăi“, şi articolele pe tema modificărilor aduse în 2013 Codului Fiscal vor urma, încercând să elimine măcar puţin coşmarurile noastre contabile…