Întrebare:
Se face livrare (emitem factura) către un client din Germania, avem cod valid de TVA de la clientul din Germania. Transportăm bunurile la clientul final în Israel (transportul se face pe relația Romania – Israel si este achitat de firma noastră si la sfarsitul lunii se refacturează către firma din Germania). Există declarație vamală, dar la exportator este trecută firma din Germania. Nu suntem noi exportatorii. Întrebarea este dacă această livrare o pot considera o livrare intracomunitară sau ar trebui să o consider un export?
Răspuns:
Luăm în calcul prima varianta – livrare intracomunitară
Pentru ca livrarea respectivă să fie considerată livrare intracomunitară trebuie să respecte regula generală si anume bunurile să fie expediate sau transportate dintr-un stat membru în alt stat membru, conform art. 270 alin (9) din Codul fiscal. Având în vedere că bunurile sunt transportate direct din România în Israel (stat din afara Uniunii Europene) în mod evident NU avem livrare intracomunitară, chiar dacă firma din România facturează către o firmă din UE. În această situație e posibil să avem export de bunuri.
Important! Scutirea de taxă pentru livrările intracomunitare de bunuri se justifică cu documentul care atestă că bunurile au fost transportate din România în alt stat membru, condiție care în speța în cauză nu este îndeplinită.
“Legea 227/2015 – privind Codul fiscal
Art. 270. – Livrarea de bunuri
(9) Livrarea intracomunitară reprezintă o livrare de bunuri, în înţelesul alin. (1), care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru în alt stat membru de către furnizor sau de persoana către care se efectuează livrarea ori de altă persoană în contul acestora.”
Varianta a doua – export de bunuri
Ținând cont de faptul că bunurile sunt livrate de pe teritoriul Uniunii Europene într-un stat din afara Uniunii Europene în mod evident avem export de bunuri, dar efectuat de firma din Germania (care este trecută ca exportator pe declarația vamală), si nu de firma din România. Drept pentru care livrarea respectivă, NU reprezintă nici export de bunuri pentru firma din România.
“Ordinul 103/2016 – privind aprobarea Instrucţiunilor de aplicare a scutirii de taxă pe valoarea adăugată
Art. 1. (3) e) sunt considerate exporturi livrările de bunuri prevăzute la art. 294 alin. (1) lit. a) şi b) din Codul fiscal şi acestea reprezintă livrările de bunuri care sunt transportate de pe teritoriul Uniunii Europene, astfel cum este definit la art. 267 din Codul fiscal, în afara Uniunii Europene. Exporturile au locul livrării în România conform prevederilor art. 275 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, dacă transportul bunurilor începe din România şi se termină în afara teritoriului Uniunii Europene, indiferent dacă ieşirea de pe teritoriul Uniunii Europene are loc prin punctele vamale aparţinând autorităţii vamale a României sau ale altui stat membru.”
Așadar, am demonstrat că livrarea respectivă NU reprezintă livrare intracomunitară si nici export de bunuri. Speța dvs se încadrează la art. 294, alin. (1), lit b) din Codul fiscal potrivit căruia sunt scutite de taxă livrările de bunuri expediate sau transportate în afara Uniunii Europene de către cumpărătorul care nu este stabilit în România sau de altă persoană în contul său. Livrarea la care faceți referire este o livrare taxabilă în Romania, exemplificată la art. 3, alin (2) din Ordinul 103/2016. Drept pentru care emiteți factura cu TVA, iar firma din Germania trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA în Romania.
“ Ordinul 103/2016 – privind aprobarea Instrucţiunilor de aplicare a scutirii de taxă pe valoarea adăugată
Art. 3. – (1) Potrivit prevederilor art. 294 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată livrările de bunuri expediate sau transportate în afara Uniunii Europene de către cumpărătorul care nu este stabilit în România sau de altă persoană în contul său. Astfel de livrări au loc în cadrul unor contracte prin care persoana obligată să transporte bunurile în afara Uniunii Europene este cumpărătorul nestabilit în România sau altă persoană în contul său.
(2) Scutirea de taxă pe valoarea adăugată prevăzută la alin. (1) se justifică de furnizorul care realizează livrarea cu documentele prevăzute la art. 2 alin. (2).
Exemplu: Societatea A, stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în Romania, livrează piese de schimb către societatea B, stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în Spania. Societatea B nu este stabilită în România. Condiţia de livrare a bunurilor este ex – works, transportul bunurilor fiind în sarcina societăţii B, care transportă piesele de schimb din România în Canada, bunurile fiind ulterior livrate de către societatea B către societatea C stabilită în Canada. Formalităţile vamale de export sunt realizate în România, declaraţia vamală de export fiind întocmită pe numele societăţii B din Spania, care este menţionată ca şi expeditor/exportator în cadrul declaraţiei vamale. Întrucât exportul bunurilor în Canada este realizat de societatea B din Spania, aceasta justifică scutirea de TVA cu documentele prevăzute la alin. (2). Societatea B din Spania are obligaţia înregistrării în scopuri de TVA în România conform art. 316 alin. (4) din Codul fiscal. Livrarea efectuată de societatea A către societatea B este o livrare locală, taxabilă în România conform regulilor generale.”
Clientul din Germania va emite factura fără TVA către firma din Israel, la care trebuie să anexeze certificarea încheierii operaţiunii de export de către biroul vamal de export sau, după caz, notificarea de export certificată de biroul vamal de export, în cazul declaraţiei vamale de export pe cale electronică, sau exemplarul 3 al documentului administrativ unic, folosit ca declaraţie de export pe suport hârtie, certificat pe verso de biroul vamal de ieşire.