Pe toate domeniile principale finanţate din buget în 2013 cresc cheltuielile

Guvernul spune în raportul asupra bugetului că va menţine cheltuielile strâns şi explică: drepturile salariale ale bugetarilor au fost reîntregite, ceea ce a sporit cheltuielile de personal cu 4,6 mld. lei (peste 1 mld. euro), dar politica restrictivă a angajărilor la stat va fi menţiontă în 2013 – un singur nou angajat la şapte posturi care se eliberează. Specialiştii cred însă că o astfel de politică, deşi are unele merite, are şi lacune.
Astfel, pe toate principalele domenii finanţate din buget în 2013 cheltuielile cresc, chiar dacă în unele cazuri ele scad puţin ca pondere în PIB pe fondul anticipat al creşterii nominale a Produsului Intern Brut. Totuşi, Guvernul nu se aşteaptă la o revenire semnificativă a economiei, dovada fiind că anticipează venituri semnificativ mai mari doar din contribuţiile sociale (pe fondul majorării salariilor bugetarilor), dar nu şi din impozitul pe profitul companiilor, în vreme ce veniturile din TVA rămân apropiate de cele de anul trecut (8,5% din PIB), cu un plus de doar 2,3% (Guvernul aşteaptă doar o uşoară îmbunătăţire a consumului), în vreme ce încasările din accize sunt anticipate să se majoreze doar ca efect al deprecierii leului faţă de euro – un curs mediu de 4,5 lei/euro în 2013.
În privinţa cheltuielilor, cea mai importantă componentă în bugetul general consolidat rămâne, în continuare, asistenţa socială – ceea ce consolidează caracterul asistenţial al statului – cu cheltuieli cu 3,6% mai mari ca anul trecut – 74 mld. lei. Ca pondere în PIB aceste cheltuieli scad însă cu 0,3%, de la 12,2% din PIB la 11,9% din PIB.
Cheltuielile pe această componentă au o inerţie care poate fi înlăturată doar prin legi noi, spun analiştii economici.
„Este vorba despre inerţia structurilor. Când, în 2009 şi 2010, Guvernul Boc a încercat să schimbe câte ceva s-a trezit cu tot felul de discuţii, procese. S-a mai redus numărul de beneficiari – s-a arătat că se comiteau abuzuri -, dar este greu să modifici structura pentru că astfel de drepturi sunt acordate prin legi. Dar în perioada 2004-2008 când s-au acordat multe astfel de beneficii generozitatea politi­cienilor putea fi înţeleasă pentru că lucrurile mergeau. Acum lucrurile s-au schimbat”, spune analistul economic Aurelian Dochia.