Conform noului program de guvernare, de la 1 ianuarie 2018 companiile nu vor mai plăti impozit pe profit, ci pe cifra de afaceri, cu 2-3 trepte de impozitare.

În ceea ce priveşte impozitarea profitului, programul de guvernare propune impozitarea suplimentară a profiturilor obţinute din extracţia de resurse natural şi neprelucrate în România, cu cel puţin 20%, prin adoptarea noii legi a redevenţelor, cel târziu la finalul anului 2017.

Vor avea de câştigat companiile care raportează profit mare şi plătesc impozit pe profit, şi vor avea de pierdut companiile care au cifră de afaceri mare, dar raportează pierderi.

Firmele ce sunt obligate să treacă din februarie 2017 la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderii pot alege să rămână în continuare la achitarea impozitului pe profit, însă numai dacă au un capital social de cel puţin 45.000 de lei.

Plafonul de venituri în funcţie de care o companie trebuie să plătească impozitul pe microîntreprindere sau impozitul pe profit a crescut anul acesta de la 100.000 la 500.000 de euro. Mai mult »

Guvernul a emis o ordonanță conform căreia scutirea pe profitul reinvestit va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2017.

“Profitul investit în echipamente tehnologice, calculatoare electronice şi echipamente periferice, maşini şi aparate de casă, de control şi de facturare, în programe informatice, precum şi pentru dreptul de utilizare a programelor informatice, produse şi/sau achiziţionate, inclusiv în baza contractelor de leasing financiar, şi puse în funcţiune, folosite în scopul desfăşurării activităţii economice, este scutit de impozit. Activele corporale pentru care se aplică scutirea de impozit sunt cele prevăzute în subgrupa 2.1, respectiv în clasa 2.2.9 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin hotărâre a Guvernului“, scrie în actul normativ.

Scutirea de impozit pe profitul reinvestit urma să expire la finalul anului 2016, însă facilitatea a fost extinsă pe perioadă nedeterminată. De asemenea, se precizează că procentul de compensare în cotă forfetară va fi 1% pentru anul 2017, 4% pentru anul 2018 şi 8% începând cu anul 2019.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul financiar-fiscal, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 977/2016.

Actul normativ aduce modificări la Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală. Astfel, OUG 84/2016 reduce limita capitalului social al microîntreprinderilor de la 25.000 euro la 45.000 lei, pentru care se poate aplica opțiunea pentru plata impozitului pe profit.

Prin urmare, persoanele juridice care au nivelul capitalului social de 25.000 euro, și care au optat pentru plata impozitui pe profit, după data de 1 ianuarie 2017, își mențin statutul de plătitor de impozit pe profit chiar dacă nivelul capitalului se reduce până la noua limită de 45.000 lei.

Totodată, documentul abrogă prevederile cu privire la Registrul operatorilor intracomunitari şi suspendă până la data de 31 decembrie 2019, obligația depunerii declarațiilor informative (cod 392A, 392B și 393).

La Codul de procedură fiscală, actul normativ extinde lista documentelor acceptate ca dovadă a plății în relația cu instituțiile publice, pentru toate modalitățile de plată existente la nivel național (internet banking, mobile banking, terminale de plata și ATM-uri aparținând instituțiilor de credit).

Conform OUG 84/2016, împotriva deciziei prin care se dispune instituirea măsurilor asigurătorii, cel interesat poate face contestaţie la instanţa de contencios administrativ competentă, în termen de 30 de zile de la comunicare, fără parcurgerea procedurii prealabile.

Adoptată de Parlament în luna mai 2015, legea privind insolvenţa persoanelor fizice are puţine şanse să intre în vigoare la 1 ianuarie 2017 an şi că în rectificarea bugetară nu au fost alocaţi bani pentru punerea acesteia în practică.

Conform documentului, persoanele care au datorii vor avea posibilitatea să-şi declare falimentul personal. Ei vor beneficia de 2 proceduri: una administrativă, care stabileşte că, în faţa unei comisii de insolvenţă, îşi vor putea face un plan de reeşalonare a datoriilor pe 5 ani, şi o procedură de lichidare în faţa instanţelor de judecată.

Actul se adresează persoanelor fizice de bună-credinţă, cu datorii la furnizorii de utilităţi, bănci sau la întreţinere, şi nu dintr-o afacere ce are ca scop generarea de profit. Astfel, starea de insolvenţă poate fi luată în considerare dacă termenul de plată a datoriilor a fost depăşit cu mai mult de 90 de zile. Totodată, dacă situaţia finan­ciară a datornicului nu este iremediabil compromisă, se poate solicita Comisiei de insolvenţă des­chiderea insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor, ca­re este o procedură administra­tivă şi nu judiciară. În acest caz, cuantumul minim al datoriilor tre­buie să însumeze 15 salarii mi­nime pe economie.

Președintele Consiliului fiscal, Ionuț Dumitru, a afirmat că, în 2017, România va avea cele mai mici venituri din taxe și impozite de când există statistici de acest gen, de mai bine de 20 de ani, de 25,4% din PIB, din cauza reducerilor de taxe și impozite adoptate prin noul Cod fiscal.

Conform declaraţiilor acestuia, toate partidele politice promit reduceri masive de taxe și impozite, iar contribuabilii vor aceste reduceri pentru că nu vor să plătească taxe și impozite.

Astfel, în opinia sa, ţara noastră va avea cele mai mici venituri fiscale din UE, cu excepția Irlandei.

“Media europeană este de aproape 40% din PIB. În aceste condiții, despre ce apartenență europeană vorbim, cu 25,4% din PIB venituri fiscale. Chiar și Bulgaria este la aproape 30% din PIB venituri fiscale”, a precizat Dumitru.

Potrivit noului Cod fiscal, de la data de 1 ianuarie 2017 cota TVA va fi redusă la 19%, cota impozitului pe dividend va fi redusă de la 16% la 5%, și se vor elimina taxa pe construcții speciale și supra-acciza pentru carburanți.

Ministerul Finanţelor Publice a lansat în dezbatere publică proiectul Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, a Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului, se modifică noţiunea de stock option plan în sensul că aceasta nu mai vizează doar persoanele juridice ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată sau tranzacţionate în cadrul unui sistem alternativ de tranzacţionare, ci vizează orice persoană juridică care acordă angajaţilor, administratorilor şi/sau directorilor acesteia sau ai persoanelor juridice afiliate ei, dreptul de a achiziţiona la un preţ preferenţial sau de a primi cu titlu gratuit un număr determinat de titluri de participare, emise de entitatea respectivă.

De asemenea, se propune modificarea prevederilor actuale în sensul diminuării limitei capitalului social al microîntreprinderilor de la 25.000 euro la 45.000 lei, pentru care se poate aplica opţiunea pentru plata impozitului pe profit. În acest context, se reglementează şi situaţia persoanelor juridice care au nivelul capitalului social de 25.000 euro, şi care au optat pentru plata impozitui pe profit, în sensul că, după intrarea în vigoare a acestor prevederi, îşi menţin statutul de plătitor de impozit pe profit chiar dacă nivelul capitalului se reduce până la noua limită de 45.000 lei. Mai mult »

Potrivit unui proiect de Ordonanță de Urgență publicat de Ministerul Finanţelor, microîntreprinderile cu capital social de peste 45.000 lei vor putea opta pentru plata impozitului pe profit. Inițiativa reduce de la 25.000 de euro la 45.000 lei limita de capital pentru care se poate aplica opțiunea de plătitor de impozit pe profit şi propune ca opţiunea pentru plată să fie aplicată şi de către microîntreprinderile care au sau își majorează capitalul social până la noua limită.

“Scopul este acela de simplificare a procedurilor atât pentru persoanele fizice, cât și pentru cele juridice, de susținere a mediului de afaceri, a procesului investițional, de eliminare a unor restricționări și inechități“, precizează MFP.

Prin proiectul publicat, Ministerul Finanțelor propune o serie de măsuri care vor modifica Codul fiscal și cel de procedură fiscală, şi anume, regimul special de TVA pentru micii agricultori, scutirea de impozit pentru profitul reinvestit și eliminarea Registrului Operatorilor Intracomunitari.

Potrivit unui comunicat de presă al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, un grup de persoane impozabile stabilite în România, independente din punct de vedere juridic, dar aflate în strânsă legătură din punct de vedere financiar, economic şi organizatoric, poate opta sa fie tratat de catre Agenţia Naţională de Administrare Fiscală drept grup fiscal unic pentru TVA, chiar dacă persoanele sunt administrate de organe fiscale diferite.

Prin Normele metodologice de aplicare a Titlului VII “Taxă pe valoarea adăugată” din Codul fiscal, aprobate prin Hotarârea Guvernului nr. 1/2016, a fost eliminată condiţia ca din grupul fiscal unic să facă parte doar contribuabili administraţi de către acelaşi organ fiscal. Totodata, prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3775/2015 pentru aprobarea unor competenţe speciale ale organului fiscal central, s-a stabilit că organul fiscal competent pentru administrarea reprezentantului grupului fiscal unic, este competent să administreze obligaţiile fiscale datorate de toţi membrii grupului. De asemenea, s-au modificat şi regulile de întocmire a primului decont de TVA de către membrii grupului fiscal după ieşirea acestora din grup, respectiv la operaţiunile care se înscriu în decont. Mai mult »

Cu scopul eliminării metodelor de evitare a obligaţiilor fiscale practicate de majoritatea multinaţionalelor a fost înaintată iniţiativa legislativă care prevede impozitarea firmelor în locul (ţara) în care a fost realizat profitul şi transpune în legislaţia naţională Directiva (UE) 2016/1164 a Consiliului European, măsură pentru care România are anul 2019 ca termen de implementare.

În prezent multinaţionalele aplică metode de mutare a profiturilor în ţările cu un regim de impozitare favorabilă, dar şi metoda de împrumutarea filialei şi apoi utilizarea câştigurilor acesteia pentru rambursarea împrumutului, cheltuiala respectivă fiind deductibilă fiscal (scutită de impozitare). Astfel că, în loc de profit, filiala locală rambursează, deductibil, împrumutul acordat de compania-mamă, erodându-şi marja de profit.