De indemnizaţia de neconcurenţă poate beneficia orice angajat care a negociat o clauză de neconcurenţă cu angajatorul său.
Conform art. 21 alin. (1) din Codul muncii părţile pot negocia şi cuprinde în contractul de muncă o clauza de neconcurenţă prin care salariatul să fie obligat ca după încetarea contractului să nu presteze, în interesul său propriu sau al unui terţ, o activitate care se află în concurenţă cu cea prestată la angajatorul său, în schimbul unei indemnizaţii de neconcurenţă lunare pe care angajatorul se obligă să o plăteasca pe toata perioada de neconcurenţă.
Spre exemplu, prin clauza de neconcurenţă angajatorul îi poate interzice salariatului stabilirea de contacte în interes propriu cu clienţii şi furnizorii angajatorului, desfăşurarea unei activităţi concurente pe cont propriu sau în favoarea unui terţ – cum ar fi încadrarea în muncă la un angajator concurent. O clauză de neconcurenţă interzice încadrarea la un concurent al angajatorului însă încadrarea la un angajator neconcurent nu este interzisă.
Atenţie la faptul ca un contract individual de muncă poate exista şi fără aceasta clauză. Mai mult, clauza de neconcurenta poate fi adaugată pe parcursul derulării raporturilor de muncă, prin act adiţional la contractul individual de muncă.
Potrivit legislaţiei, evident, clauza de neconcurenţă nu poate fi inserată prin decizie, act unilateral ci este nevoie de act adiţional, ceea ce presupune in mod obligatoriu, voinţa părţilor, angajat şi angajator deopotrivă.
Înainte de semnarea unui contract individual de muncă, angajatorul trebuie să îşi informeze viitorul angajat cu privire la clauzele pe care doreşte să le insereze in contractul de muncă, în forma sa scrisa şi care se va semna dacă exista acord de partea salariatului.
Cu alte cuvinte, legiuitorul spune că aceasta clauza de neconcurenţă trebuie înserată după ce a fost deja facută cunoscută angajatului. Potrivit ştirilor juridice, obligaţia de informare a persoanei selectate în vederea angajării sau a salariatului se consideră îndeplinită de către angajator la momentul semnării contractului individual de muncă sau a actului adiţional, după caz.
Clauza de neconcurenta îşi produce efectele numai dupa încetarea contractului individual de muncă şi numai dacă în cuprinsul contractului individual de muncă se prevăd in mod concret activităţile ce sunt interzise salariatului la data încetarii contractului, cuantumul indemnizaţiiei de neconcurenţă lunare, perioada pentru care isi produce efectele clauza de neconcurenta, tertii in favoarea carora se interzice prestarea activităţii, aria geografica unde salariatul poate fi în competitie cu angajatorul.
Indemnizaţia de neconcurenţă lunară datorată salariatului este de cel putin 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare datei încetării contractului individual de muncă. În cazul în care durata contractului individual de munca a fost mai mica de 6 luni, indemnizaţia trebuie să fie de cel puţin 50% din media veniturilor salariale lunare brute cuvenite acestuia pe durata contractului.
Reamintim că pentru indemnizaţia de neconcurenţă se reţine: impozit pe veniturile asimilate salariilor şi contribuşia de asigurări sociale de sănătate – CASS.